Irina este (nu îndrăznesc să spun „a fost'”) o lumină pe acest pământ. În ciuda atâtor obstacole, în ciuda atâtor dureri, Irina găsea mereu o fărâmă de speranță pe care o transforma în fericire. A luptat pentru țelurile ei în fiecare zi. A muncit pentru a se perfecționa. Pentru a lăsa ceva în urmă. Ceva frumos... Însă acum a lăsat doar o durere nemărginită. A lăsat un gol imens în sufletele tuturor celor care au cunoscut-o.

O să-mi lipsească vocea ei, modul ei de a explica lucruri, dar, mai ales, o să-mi lipsească chipul ei blând și luminos care inspira întotdeauna optimism și voie bună. O să-mi lipsească îmbrățișările ei care erau mereu ca o mângâiere maternă...

Cuvintele sunt de prisos în aceste momente. Irina e acum o lumină în grădina lui Dumnezeu și ne veghează. Nu mai e pe aici să-mi spună Amna sau să-mi scrie despre ce a mai făcut în timpul liber. Nu mai e aici, cu noi, dar rămâne în inimile noastre. ?

***

Irina a fost cea mai apropiată prietenă a mea. Obișnuiam să mergem des la prânz împreună și să împărtășim gânduri, idei, convingeri, să ne spunem una alteia planurile de viitor. Irina era un suflet blând, o voce caldă care m-a încurajat când am avut o tentativă de suicid și a fost acolo când nimeni altcineva nu a fost. Ea m-a susținut în cele mai întunecate momente și m-a încurajat să cred în Dumnezeul pe care Îl lăuda cu toată ființa ei. Ea era un înger, o persoană foarte bună și și-a pus toată încrederea în Cel de Sus în toată viața ei. Sper ca El să o odihnească în rândul celor drepți. 

Clara Jolobai

*** 

Cu greu scriu aceste rânduri…nu cu mult timp în urmă chiar discutam într-o pauză la seminarul de didactică despre (și cu) ea: avea mult curaj, visuri mari… avea idei strălucite, intervenea în discuții la cursuri și își expunea ideile într-o manieră atent calculată și cu un talent oratoric pe care nu-l vezi peste tot. Era foarte inteligentă și vorba ei era caldă…

Irina, nu-mi vine să cred că vorbesc despre tine la trecut!

Gaudeamus igitur…îl vei cânta acolo sus, în ceruri.

Dumnezeu să te aibă în paza Sa!

Cătălin Pădurariu

***

 Nu te cunoșteam, dar e păcat că atâția oameni nu mai au șansa de a o face. You will be missed, sweet angel!

***

Am cunoscut-o pe Irina cu doi ani înainte să fim colege de facultate, când am participat amândouă la faza națională a Olimpiadei de limba franceză. De atunci și până acum, pentru mine Irina putea fi descrisă în două cuvinte: curaj și lumină. În orice cameră era, Irina era omul cel mai cald, cel mai blând, cel care avea mereu o vorbă bună, cel care știa să vadă mereu partea plină a paharului. O prețuiam enorm pentru asta și fiecare interacțiune cu ea mi-a adus mereu un zâmbet pe buze. Cu o lună în urmă, Irina mi-a trimis un ultim mesaj:  „Sper că totul îți merge cât mai bine și ca vei avea parte numai de bucurii și succese în toate (meriți!:) )”. La acel moment, nu am știut cum să răspund, dar astăzi, cu durere în suflet, pot să spun că eu îți mulțumesc, Irina dragă, pentru că în nedrept de scurta ta viață mi-ai permis să mă bucur de lumina ta. Odihnă veșnică, draga mea prietenă!

Sabina Hrișcă

***

Drum lin spre cer, dragă Irina. Deși vei absolvi facultatea din cer, vei rămâne veșnic în inimile noastre!

Teona Mocanu

***

Cu profundă tristețe am aflat de pierderea colegei mele de master, Irina. Pot spune că am admirat mereu dedicarea și profesionalismul prin care a coordonat proiectele noastre și a fost un sprijin pentru noi și o șefă de grupă dedicată. Îi voi păstra amintirea vie și îi voi respecta munca mereu. Gândurile mele sunt alături de familie și cei dragi în aceste momente dificile.

***

Mă numesc Diana și sunt studentă în anul al treilea. Când am fost admisă la facultate nu cunoșteam multă lume și aveam multe nelămuriri legate de facultate în general. Eram și extrem de anxioasa în legătură cu viitorul meu. Irina m-a ajutat cu sfaturi și cu cuvinte de încurajare. Mi-a spus ca alegerea pe care am făcut-o este una foarte bună și că speră să îmi fie bine pe viitor. De câte ori am avut o întrebare, m-a ajutat și părea o persoană bună și plină de empatie. Nu am cunoscut-o personal, dar îmi doresc să o fi făcut. Condoleanțe familiei și Dumnezeu să o odihnească în pace!

Diana-Alexandra Amitrului

***

Drum lin spre lumină, Irina. Deși am fost doar colege, timp de cinci ani am împărtășit momente, lecții și sprijin atunci când am avut nevoie una de cealaltă. Ai fost o luptătoare și o persoană extrem de puternică. Nu pot să cred că nu mai ești printre noi. Este atât de nedrept și dureros să pierdem pe cineva atât de tânăr și plin de viață. Gândurile mele sunt alături de familia ta, care trece printr-un moment atât de dificil. Îmi pot doar imagina durerea lor, dar vreau să știe că noi, cei care te-am cunoscut, te vom păstra mereu în amintirile noastre cu dragoste și respect. Odihnește-te în pace, Irina. Îți mulțumim pentru tot ce ai oferit în această viață și pentru amprenta pe care ai lăsat-o asupra noastră.

Diana Goldic

***

Draga mea Irina,

Căci așa mi te adresai și tu… mereu iubitoare, caldă.

Recitesc mesajele noastre, iar printre ultimele ți-am povestit că îmi este teamă să mă operez de polipi, o intervenție banală în comparație cu cele prin care ai trecut tu. Însă răspunsul tău mi-a dat putere și încredere: „(…) Cât despre frică, repetă-ți că ești în siguranță. Medicii aceia sunt calificați, știu ce fac, au experiență cu mulți oameni… Tocmai pentru binele tău faci asta, nu pentru răul tău. Uite, mă voi ruga pentru tine să fii mai ok emoțional, mai pregătită. Întotdeauna mă ajută să mă întorc spre Dumnezeu când simt asta. De multe ori simt teama, dar trec peste ea cumva, rugându-mă și realizând că sunt ajutată și totul e spre binele meu.” Acest mesaj îmi arată din nou cât de optimistă ai fost mereu și că oricâte greutăți ai avut, mereu le-ai înfruntat cu speranță.

Ai dăruit bunătate și iubire tuturor celor din jurul tău: mereu atentă cu noi, colegii tăi, mereu săritoare încercând să ne ajuți cu orice îți stă în putință, mereu alături de mine atât la bine, cât și în momentele grele: „Sper ca ești mai bine după pierderea bunicii. Ciclul vieții... Dar ne vom întâlni cu ei cândva! Ni s-a promis asta”, mi-ai spus tu. Acel „cândva” a venit mult prea repede pentru tine, draga mea Irina… Dar acum știu că sufletul tău pur și blând va veghea veșnic asupra noastră, asemenea unui înger care ne însoțește pașii.

Drum lin, suflet frumos! Te voi păstra mereu în inima mea, iar lecțiile tale de iubire, speranță și credință mă vor ghida mereu.

A ta, Denisa

Denisa Burlacu

***

Fiindcă nu mă descurcam așa bine la studiat, în liceu, diriginta a căutat să îmi găsească o figură care să mă inspire puțin, și așa am ajuns să stau în bancă cu Irina, pe parcursul orelor de română. Un suflet foarte bun, mă ajuta oricând putea cu informații și altele, din propria ei bunăvoință. Sunt sigur că fără ajutorul ei, nu aș fi reușit să mă descurc așa bine. Îi plăcea să-mi povestească despre diferite subiecte interesante înainte să înceapă oră, o companie foarte plăcută și plină de entuziasm. Condoleanțe familiei!

***

Un suflet blând.

***

Vestea pierderii ei m-a cutremurat profund și îmi este greu să îmi găsesc cuvintele. Deși nu am avut ocazia să o cunosc personal, știu că era parte din comunitatea mea, iar faptul că și ea era din orașul meu natal, iar mamele noastre sunt amândouă profesoare mă face să simt această tragedie cu atât mai aproape de suflet. Îmi imaginez durerea imensă prin care trece familia ei, iar în aceste momente de neimaginat, mă rog ca ei să găsească puterea de a merge mai departe. Sunt alături de ei cu inima și le trimit cele mai sincere condoleanțe! Fie ca amintirea ei să rămână vie în sufletele tuturor celor care au cunoscut-o!

***

Condoleanțe familiei și să se odihnească în pace!

***

Am auzit-o si văzut-o prima oara pe Irina prin decembrie 2020, dupa primul examen ever din facultate, care se întâmpla să fie la limba franceză. Am auzit o voce subțire spunând „Bună seara, dna profesoară. Știu ca nu mă cunoașteți… Eu sunt Irina Șcarlii și sunt olimpică la franceză.”

***

Un copil minunat!

Andreea Lazur

***

Irina… o fată de milioane, cum rar mai întâlnești în zilele noastre.. mereu acolo cu o vorbă bună, atentă la toate detaliile și foarte silitoare, preocupată mereu de a învăța lucruri noi, o colegă devotată și de nădejde! Dumnezeu să te aibă în pază, Irina! Cerul avea nevoie de o persoană ca tine!??️

Mihaela Bogdan

***

Nu am cunoscut-o pe aceasta fată, dar mă pot pune în locul familiei și îmi imaginez prin ce durere trec. Recent mi-am pierdut o colegă de clasa din liceu și încă nu am trecut peste. Atâți tineri ce au un viitor în față sfârșesc teribil. Doresc familiei multă putere, să își amintească mereu că ea îi veghează de acolo de sus! Dumnezeu să o odihnească în pace!

***

O fată mai cuminte, sinceră și iubitoare decât ea nu am mai întâlnit. Eram colege la Spaniolă… și mereu mă uimeau răspunsurile ei, cât de atentă era la profesori și dorința ei de a fi mereu la punct. O fată de nota 10!!, dedicată, se vedea că iubește să învețe și să îi ajute pe ceilalți din jur; cu cât calm stătea și îți explica fiecare detaliu și se asigura că ai înțeles în totalitate… mă doare sufletul să știu că nu mai este printre noi, am rămas șocată încă de când am văzut primul articol apărut, nu puteam să cred, și încă nu pot în subconștientul meu să accept asta… Acum este în cer și îi învață pe îngerași ceea ce cândva ne-a învățat pe noi! Păcat că ne-a părăsit atât de repede, însă Dumnezeu știe de ce a luat-o, știa că sufletul ei bun și cald trebuie să fie alături de îngeri. Condoleanțe familiei și vă suntem alături cu sufletul!

Elena G.

***

Irina a fost una dintre persoanele care niciodată nu spunea “Nu” atunci când aveam nevoie de un sfat, de o idee, de o părere în legătura cu temele pe care le-am primit in facultate. Era un înger deghizat care emana bunătate în acest labirint pe care îl numim “Viață”. Prindeam curaj atunci când mă uitam la ea și îmi dădeam seama că fata asta e un exemplu demn de urmat. Dumnezeu s-o așeze de-a dreapta Sa!

Andreea-Gabriela Chelban

***

A fost o colegă extrem de pozitivă, caldă și liniștită, care mereu a știut să aducă armonie în jurul ei. Cu ambiția ei discretă și înțelepciunea de a aplana orice neînțelegere, ne-a învățat cât de important este să fim uniți. Era întotdeauna acolo să te asculte, să te încurajeze, să îți fie sprijin. Cu ea puteai discuta despre orice, pentru că avea darul rar de a te face să te simți înțeles și apreciat. A fost mai mult decât o colegă – a fost o prezență minunată care ne va lipsi enorm. Odihnește-te în pace!

Diana Ciornea

***

Pierderea Irinei este un eveniment tragic, pe care încă nu îl pot procesa. Era atât de bună, caldă, onestă. Am fost colege la spaniolă, era briliantă, avea o sclipire în ochi și o dragoste de carte de nedescris. Îmi amintesc că visa să fie profesoară, povestea despre ce ar fi făcut să schimbe sistemul și să ofere elevilor un mediu plăcut pentru a învăța. A fost cea mai bună din grupa noastră, mereu în topul studenților cu bursa de merit. Rămas bun, dragă Irina! O să te păstrez mereu în suflet! ?

Ioana-Mădălina Ailenei

***

Era o fată foarte bună la suflet și înțelegătoare, un exemplu pentru mulți dintre noi. Mereu pozitivă și veselă, nu se plângea niciodată de nimic, îi ajuta pe toți și îi încuraja cum putea. Dumnezeu să o odihnească în pace! ?️

***

Am cunoscut-o pe Irina în 2017 la Olimpiada Națională de Limbi romanice. Încă de atunci mi-am dat seama cât de pasionată este de limba franceză și, mai ales, cât de mult iubește oamenii și viața. Franceza a făcut ca drumul nostru să se intersecteze ulterior și la facultate. Îmi scria adesea pentru a mă întreba de profesori, de materii, de experiențe din studenție. Deși calendaristic eram cu un an înaintea ei, am simțit mereu că este mult mai stăpână pe tot ce a însemnat viața și responsabilitățile de student. Chiar și așa, ea găsea mereu liniște și încurajare în confesiunile mele și nu ezita să aleaga cele mai frumoase cuvinte pentru a-mi mulțumi. De multe ori voia doar să vadă ce mai fac și dacă sunt bine, iar în ultimul mesaj pe care mi l-a trimis mi-a mărturisit că mereu își va aminti cu recunoștință și simpatie de mine pentru cât de mult am încurajat-o. Și, nu știu dacă întâmplător, a ținut să-mi ureze ca drumul meu în viață să fie unul exemplar, plin de reușite și bucurii. Cât mi-aș dori să îi pot ura același lucru acum.. Suntem prea mici pentru a înțelege căile și profunzimea existenței, însă atât cât a fost printre noi, Irina a fost un adevărat exemplu de iubire, de compasiune, de viață și de integritate și va continua să fie prin amintirea ei veșnic vie! Que Dieu repose son âme en paix! ??️

Roxana Hlatcu

***

Un suflet cald, un suflet bun care a plecat mult prea devreme dintre noi... O persoană de o bunătate cum foarte rar mai putem găsi astăzi. O colegă extraordinară care cu zâmbetul ei transforma fiecare curs... O colegă pe care puteai să te bazezi mereu atunci când aveai nevoie de ajutor, de un sfat bun... Drum lin către îngeri, dragă Irina! Vei rămâne mereu în sufletele noastre!

Andreea Iftime

***

Irina, așa cum mi-o amintesc eu din perioada masteratului, a fost mereu o persoană optimistă, cu zâmbetul pe buze, gata oricând să-ți ofere o mână de ajutor sau să-ți fie alături cu o vorbă bună. Am admirat-o pentru tăria de caracter de care dădea dovadă, în ciuda dificultăților prin care a trecut, dar și pentru bunătatea nemărginită și energia debordantă. Ne va fi foarte greu, mie și colegelor de la master, să terminăm acest ciclu de studii, știind că ea nu va mai avea această ocazie și că nu ne vom bucura de reușite împreună. Însă, amintirea ei va rămâne veșnic în sufletul nostru, al celor care am cunoscut-o de-a lungul vieții ei, dar și în paginile pe care le-a scris cu multă pasiune. Drum lin către cer, nu te vom uita niciodată! ?️?

Andreea Stoica

***

Un suflet blând, cald, prietenos, care avea numai lucruri bune de spus și mult optimism de împărtășit! Mereu se educa să gândească pozitiv; se încuraja pe ea însăși și ne încuraja și pe noi. Era de admirat felul în care niciodată nu-și pierdea speranța.

Ne va lipsi mult acel "Bună, fetelor!" pe care ni-l spuneai atât de vesel întotdeauna când ne întâlneam la cursuri! Cu drag îl vom păstra și te vom păstra în sufletele noastre!

Ilinca Mihai

***

Pe Irina am cunoscut-o în primul an de master. Ea era la alt program de masterat însă aveam cursuri comune la modulul psihopedagogic. La unul dintre cursuri nu găseam sala unde urma să aibă loc. Țin minte că Irina a apărut pe hol și m-a întrebat dacă și eu caut sala II.4. După ce i-am dat un răspuns afirmativ, ne-am dat seama că amândouă mergem la același curs. Am căutat împreună însă după ce am găsit-o, nu ne-am așezat una lângă alta. După ce s-a terminat cursul, am rămas plăcut surprinsă să aflu că Irina le cunoștea deja pe colegele mele de grupă. Noi deja plănuiserăm să ieșim la o cafea după ce avea să se termine cursul și Irina a acceptat cu bucurie să ne însoțească. Un suflet cald care a împărtășit din lumina sa cu noi. În timp ce discutam, Irina și cu mine am realizat că împărtășeam aceeași suferință, suferința unei probleme de sănătate care ne-a afectat pe amândouă. De-a lungul vremii am tot discutat despre această problemă până am ajuns să descoperim faptul că avem mult mai multe puncte comune, că această conexiune era unită de mai multe elemente. Ai plecat prea repede, draga mea! Mai aveam atâtea să ne spunem... Ai fost speranță, bucurie și seninătate. Mi-ai fost sprijin și suport când am avut nevoie. Dumnezeu să te odihnească în pace!

Ionela Dăniloae

***

Am fost colegă la facultate cu Irina. Eu eram la engleză-franceză, dar toate cursurile și seminariile la franceza le-am făcut împreună. De obicei stăteam una lângă cealaltă sau destul de aproape. Eu pe Irina am apreciat-o încă din semestrul 1 al anului 1. Am văzut cât de curajoasă era, nu s-a temut niciodată să ceară dreptate. Era foarte silitoare și foarte inteligentă, răspundea întotdeauna, își lua notițe, cred ca ne-am inspirat una pe cealaltă. Chiar dacă nu vorbeam așa de des în afara cursurilor, de fiecare dată când se întâmpla să ne întâlnim pe undeva, stăteam puțin la vorbă. Ne încurajăm reciproc “hai, ca poți, hai, încă un examen, hai ca va fi bine” “orice și stare și sentiment e trecător, hai ca totul va fi bine”. Apoi îi vedeam zâmbetul. Mă uitam de curând în conversația noastră de pe Messenger, și m-am bucurat și mă bucur în continuare ca am avut privilegiul să o cunosc. Vestea aceasta cumplită m-a lăsat fără cuvinte, însă am vrut totuși să mi-o amintesc în câteva rânduri pe Irina pe care am cunoscut-o eu: o fată sensibilă, empatică, responsabilă și inteligentă, o prietenă bună și un om cu un caracter frumos format. Mă rog în continuare pentru sufletul ei cald și frumos și sper din toată inima ca acolo unde se află este bine, în pace, în liniște. Sper să poată vedea sau auzi rugăciunile și gândurile noastre adresate ei. Îmi doresc să știe cât de minunată a fost și că ne este deja dor de ea.

Alexandra Țabără